Am inclus în excursia din Milano o zi relaxantă de mers pe jos prin oraș. Relaxantă pentru că a fost fără un plan exact, o zi care a început leneș, mai târziu decât de obicei, pornind de la stația de metrou Garibaldi.
Am sfârșit a petrece acea zi admirând Bosco Verticale, plimbându-mă prin Cimitero Monumentale, explorând tot mai popularul cartier Porta Garibaldi și citind în Parcul Indro Montanelli. Bonus, toate aceste obiective turistice din Milano menționate în articol sunt gratis.
Bosco Verticale sau Pădurea Verticală
a fost prima oprire. Bosco Verticale este un proiect apărut din dorința de sustenabilitate, un proiect ce a câștigat câteva premii, printre care și prestigiosul International Highrise Award în 2014.
Bosco Verticale de la distanță alături de Unicredit Tower
Bosco Verticale sau Pădurea Verticală, este, așa cum îi spune numele, o pădure dezvoltată pe verticală, devenind fațada unui ansamblu rezidențial. Este o idee magnifică ce îl are în spate pe arhitectul Stefano Boeri, arhitect preocupat de poluare și de orașe verzi.
Ideea, spune el, a început a încolți în Dubai, unde a văzut orașul dezvoltându-se rapid, dar construit în așa fel încât zgârie-norii doar amplificau căldura. Boeri și-a propus să facă ceva diferit, proiectul a prins și a atras atenția, iar țări precum Olanda vor să găsească soluții pentru a-l implementa și pentru locuințe sociale, nu doar în ansambluri rezidențiale de lux, cum se întâmplă acum.
Obiective turistice din Milano mai puțin populare: Cimitero Monumentale, un cimitir-muzeu-parc
De la Bosco Verticale am mers pe jos către…cimitir. Nu pentru că voiam brusc a onora predilecția pe care o am pentru gotic, ci pentru că Cimitero Monumentale este de fapt un muzeu în aer liber, așa de faine și artistice sunt mausoleele. Iar dacă mai e nevoie de un motiv în plus, aflați că locul adăpostește și o versiune mai mică a Coloanei lui Traian. Da, chiar aceea din Roma care povestește despre războaiele daco-romane.
Pe la mijlocul veacului al XIX-lea, mai marii orașului au decis a desființa câteva cimitire mici și a le unifica, iar rezultatul e astăzi deopotrivă parc și muzeu în aer liber, dar și loc de odihnă veșnică pentru personalități precum Alessandro Manzoni, Arturo Toscanini sau Giuseppe Meazza. Ba chiar și Verdi a fost îngropat aici timp de vreo lună. Remarcabil e că, deși este un cimitir catolic, există o zonă pentru familii necatolice, dar și una evreiască.
Cimitero Monumentale Milano
Una dintre sculpturile din Cimitero Monumentale
Cimitero Monumentale nu are deloc apăsarea și tristețea unui loc destinat celor fără de viață, ci aduce mai degrabă a parc decorat cu multe sculpturi arătoase.
Bine, eu vorbesc din perspectiva persoanei care nu e la prima tură de turism prin cimitir, ba a trebuit să mă adăpostesc de ploaie la intrarea într-o criptă în Père Lachaise din Paris și prin 2008 am stat o noapte într-o pensiune în Sibiu care era și casă de servicii funerare și mai era și peste drum de țintirim. Nu vreți să auziți ce glume erau pe noi a doua zi dimineață după așa cazare.
Sculpturile din Cimitero Monumentale sunt într-adevăr opere de artă, iar dacă nu știți încotro să vă îndreptați în imensul muzeu în aer liber de peste 250.000 de metri pătrați, la intrare se pot găsi gratuit hărți marcate cu cele mai impresionante mausolee. Eu am preferat doar să mă plimb aiurea și să mă bucur de liniște.
Aleile din Cimitero Monumentale
Porta Garibaldi
Cartierul Porta Garibaldi Milano
Din cimitir am plecat de foame cu gândul de a merge în Chinatown, dar m-a cucerit zona din jurul Porta Garibaldi, un arc în stil neoclasic construit pentru a comemora vizita lui Francisc I de Austria în 1825, dar dedicat apoi eroului național Garibaldi.
Cartierul ăsta freamătă de viață (da, în ciuda apropierii de Cimitero Monumentale), e plin de restaurante, magazine chic, baruri și cluburi, iar momentan e unul dintre locurile cele mai interesante pentru a experimenta viața de noapte milaneză. Fiind ora prânzului, eu m-am mulțumit cu o terasă unde am putut mânca ceva, bea un pahar cu vin și nelipsitul espresso și trage cu urechea la conversațiile corporatiștilor ieșiți la prânz.
Palazzo Dugnani Milano
Parcul Indro Montanelli
Parcul Indro Montanelli Milano
Ziua am încheiat-o citind pe o bancă în Giardini Pubblici Indro Montanelli, cel mai vechi parc din oraș, care astăzi poartă numele jurnalistului Indro Montanelli.
Este și o statuie a acestuia în grădina publică, în apropiere de locul în care a fost împușcat în picioare în 1977 de membri ai grupării teroriste Brigate Rosse. Deși parcul este o atracție în sine, acesta include și alte obiective turistice din Milano precum Muzeul de Istorie Naturală, Planetariul, dar și Palatul Dugnani, construit în secolul al XVII-lea.
Parcul Indro Montanelli
Mai jos am lăsat harta traseului făcut de mine și, pentru că vreau să mă laud, mai e și o a doua hartă, care arată cât am mers pe jos întreaga zi. Din Parcul Indro Montanelli am continuat spre Dom și apoi Navigli, unde aveam cazarea. Deloc rău pentru o zi relaxantă, așa-i?
Traseul Bosco Verticale – Cimitero Monumentale – Porta Garibaldi – Parcul Indro Montanelli
Bosco Verticale – Cimitero Monumentale – Porta Garibaldi – Parcul Indro Montanelli – Il Duomo – Naviglio Pavese
Citiți și:
Dacă vă plac poveștile citite aici, nu uitați să vă abonați pentru a fi primii care află când scriu ceva nou. Pentru aventuri povestite live, mă puteți urmări și pe Facebook sau Instagram.