Buget de călătorie Doha, Qatar. Cât am cheltuit în Qatar în 5 zile (noiembrie 2019).

Mi-am dat seama că n-am scris nimic despre bugetul meu de călătorie din Doha zilele astea, când am dat peste cheltuielile notate pe parcursul mini-vacanței din capitala Qatarului. Am zis, deci, să remediez situația și iată-mă scriind un alt articol care detaliază câți bani am scos din buzunar pentru o mică escapadă, după cele despre cheltuielile din Bali, Taiwan, Milano și Cinque Terre.

Știu că acest demers nu folosește nimănui în vremuri de pandemie, dar poate în viitor va reprezenta un punct de plecare pentru cei care vor dori să facă o escală mai lungă în Doha. Dacă va fi de folos chiar și unei singure persoane în documentarea unei călătorii în Qatar, eu mă declar mulțumită.

Atenție, totalul nu include zborul, cele cinci zile petrecute în Doha fiind doar o escală mai lungă în drumul meu spre România dinspre Bangkok. Pentru schimbul valutar am folosit site-ul acesta, rata de schimb fiind cea de la data scrierii articolului. Pentru o apreciere cât mai exactă a bugetului necesar cel mai bine vă ghidați după prețurile în moneda locală (QAR). 

Categorie	Cheltuială	Suma in QAR	Suma in THB	Suma in EUR
Transport	taxi aeroport – hotel	50		11.2
Cazare	Al Najada Hotel by Doha		6764.77	183.7
Obiective Turistice	Excursie Al Zubarah	600		134
Obiective Turistice	Excursie răsărit în deșert	600		134
Diverse	SIM Vodafone aeroport	35		7.8
Diverse	Reîncărcare Vodafone		255.82	7
Obiective Turistice	MIA	50		11.2
Mâncare și băutură		534		119.4
Transport	taxi hotel – aeroport	30		6.7
Diverse	Cumpărături	165		36.9
Total				651.9

Buget de călătorie Doha, Qatar. Cât costă cazarea în Doha?

Pentru șederea în Doha am profitat de Programul Qatar Stopover, program care permite cazarea la hoteluri de patru și cinci stele la prețuri mai mult decât rezonabile. Nu m-am uitat, așadar, la alte opțiuni de cazare ori pe alte site-uri, ci doar la hotelurile din lista Discover Qatar. Știam că-mi doresc să stau în apropiere de Souq Waqif, bazarul din oraș, și după ce am studiat cu atenție opțiunile disponibile în zonă am ales Al Najada Doha Hotel by Tivoli.

Despre Al Najada am să scriu un articol separat, dar până atunci vă pot spune că am fost încântată de alegerea făcută și plănuiam ca în 2020 să stau tot acolo. Pe lângă ospitalitatea deosebită și curățenia exemplară, Al Najada este chiar peste drum de bazar. Ce mai încoace și-ncolo, mai aproape de atât nu aveam cum sta decât dacă mă cazam chiar în Souq. Am plătit puțin peste 6700 de baht (cam 180 de euro) pentru patru nopți, micul dejun nefiind inclus.

În cazul în care Programul Qatar Stopover nu mai continuă ori se schimbă condițiile și prețurile ori pur și simplu nu vă surâde niciunul dintre hotelurile partenere, aveți destule alte variante. De la bugete rezonabile de sub 50 de euro pe noapte la cazări de lux, de la hoteluri în „centrul istoric” Souq Waqif la hoteluri în modernul Central Business District (West Bay), aveți de unde alege.

Iar dacă vreți să vă simțiți milionari pentru câteva nopți puteți opta pentru un apartament aflat pe celebra insulă artificială The Pearl. Am găsit o selecție bunicică de asemenea apartamente pe AirBnb și ar putea fi o alternativă dacă mergeți în călătorie cu familia sau cu gașca de prieteni. Cu o medie ce depășește cu puțin 100 de euro pe noapte, prețul unui apartament în The Pearl mi s-a părut chiar prietenos.

Buget de călătorie Doha, Qatar. Obiective turistice și activități.

Acum niscai ani, când Qatarul pornise o adevărată ofensivă încercând să apară pe harta turistică și să atragă cât mai mulți vizitatori, cam totul era gratis, inclusiv Museum of Islamic Arts (MIA) și Muzeul Național.

Astăzi intrarea la fiecare dintre acestea costă 50 QAR (în jur de 11 EUR), iar biletul este valabil trei zile consecutive. Iar dacă vă întrebați cine e suficient de nebun încât să meargă la același muzeu mai multe zile la rând, permiteți-mi să ridic timid mâna: am fost la MIA două zile și aș mai fi mers și a treia.

Să nu vă descurajeze ideea de muzeu: MIA nu e deloc plictisitor și are darul de a fi pe placul tuturor, atât prin exponatele alese, dar mai ales prin arhitectura locului, gândită de celebrul I. M. Pei. Una dintre fotografiile care au devenit sinonime cu Doha, aceea cu skyline-ul orașului văzut printre arcade, este făcută la MIA. Pentru culori de tablou recomand vizita la apus. Dacă mi-au ieșit mie poze faine făcute la Museum of Islamic Arts la apus, atunci cineva cu un dram de talent sau cu o cameră decentă va produce adevărate capodopere.

Chiar dacă MIA și Muzeul Național costă astăzi, plimbatul pe jos nu costă niciodată nimic. Iar Souq Waqif, bazarul din Doha, este un obiectiv în sine. Recunosc, eu de plimbatul prin târg nu mă mai săturam, asta am făcut zile la rând, parcă nicicând nu mi-a făcut mai mare plăcere să mă rătăcesc. Ziua mai e cum mai e, multe prăvălii sunt închise, dar seara locul capătă o energie aparte și labirintul de străduțe freamătă de viață. Dar cel mai fain și cel mai fain e că potențialii clienți nu sunt deloc hărțuiți, cum se întâmplă de obicei prin asemenea locuri. Souq Waqif este, deci, nu doar colorat, însuflețit și distractiv, dar și relaxant.

Tot gratis m-am plimbat și prin bazarul de șoimi, Falcon Souq, aflat la mică distanță de mers pe jos de Souq Waqif. Creșterea șoimilor este o îndeletnicire străveche, iar în Peninsula Arabă este aproape o obsesie, dar și un simbol al statutului social. Nu-i de mirare, deci, că au conceput un complex de magazine destinate comerțului cu șoimi și accesoriilor pentru creșterea și dresarea acestora. Aici se află și Souq Waqif Falcon Hospital, o clinică dotată cu aparatură ultramodernă, dedicată în întregime îngrijirii acestor păsări de pradă.

---

Citiți și:

Buget de călătorie Italia ( 2 săptămâni în Milano și Cinque Terre)

Buget de călătorie Taiwan (6 zile în orașul Taichung)

---

Peste drum de Falcon Souq și Souq Waqif

găsiți cartierul Msheireb, unul dintre cele mai vechi din oraș, astăzi parte a unui ambițios proiect de creare a unui cartier complet sustenabil. Dar până la sustenabilitate în Msheireb se pot vizita, tot gratis, Msheireb Museums. Muzeele, patru la număr, constau în patru case tradiționale aflate la mică distanță de mers pe jos una de cealaltă.

Despre cele patru case puteți afla mai multe de pe site-ul oficial, eu am vizitat trei dintre ele și cea mai interesantă mi s-a părut de departe Bin Jelmood House, în fapt un muzeu al sclaviei. Ideea unui asemenea muzeu în Doha m-a intrigat de la bun început căci sunt destul de celebre acuzațiile de sclavie modernă aduse Qatarului atunci când vine vorba de modul în care tratează muncitorii străini. De asemenea, sclavia a fost abolită în mod oficial în Qatar abia în 1952 deci mentalitatea de stăpân încă e acolo. Și muzeul, într-adevăr, nu m-a dezamăgit. Recomand o vizită dacă vă veți afla cândva în Doha.

Alte două obiective notabile

aflate în capitala Qatarului sunt Katara Cultural Village și insula artificială pe care am amintit-o mai devreme, The Pearl. Ambele au plajă, dar la The Pearl nu poate fi folosită decât de cei ce locuiesc pe insulă, iar la Katara trebuie plătită o taxă de acces de 50 QAR. Atenție la codul vestimentar, e destul de strict. Dacă vreți musai să petreceți o zi la plajă în stil occidental luați legătura cu cei de la Banana Island Resort Doha by Anantara. Nu e obligatoriu să stați la ei, au și opțiuni de day pass și nu există cod vestimentar pentru plajă.

Mai sunt câteva activități de care vă puteți bucura în Qatar, în afara sporturilor acvatice: cursele de cămile și croaziera cu bărcile arăbești, așa-numitele dhow. Pentru a ajunge la Al Shahaniya Camel Race Track va trebui să ieșiți din oraș, iar dacă nu vă găsiți în sezonul potrivit pentru a vedea o cursă nu e totul pierdut: puteți urmări cămilele la antrenament dimineața. În ceea ce privește plimbarea cu dhow aveți de unde alege: ori vă urcați într-o barcă de pe Cornișă, sunt o mulțime pe acolo, ori luați o croazieră mai de fițe, cu cină și tot restul.

Pont: aveți grijă atunci când plănuiți activitățile sau obiectivele în Doha. Weekendul în Qatar este vineri și sâmbătă, iar duminică este prima zi lucrătoare. Vinerea multe obiective sunt ori închise, ori deschid după-amiaza târziu.

Cele mai scumpe activități turistice

din Qatar au fost excursia de o jumătate de zi în afara capitalei și răsăritul din deșert, la Inland Sea. Pentru fiecare dintre acestea am scos din buzunar 600QAR (134 EUR). Le-am făcut pe ambele cu aceeași agenție, Inland Sea Tours Qatar, și am găsit destul de greu la prețul ăsta. Am contactat, cred, toate agențiile pe care le-am văzut online și am cerut oferte. Unele nu au răspuns deloc, altele erau prea scumpe.

În excursia de o jumătate de zi mi-am dorit să văd Fortul Al Zubarah, aflat în mijlocul deșertului, undeva în nordul Qatarului. În drum spre Fort am oprit în Al Khor, la vreo 50 de kilometri distanță de Doha, unde am vizitat piața de pește și portul, și în Al Thakira, loc de plajă și dat cu caiacul prin pădure de mangrove. Toate acestea se pot vizita pe cont propriu dacă închiriați o mașină, dar cum eu nu conduc varianta aceasta nu mi-a fost la îndemână.

Cât despre răsăritul din deșert, m-ar fi costat mult mai puțin dacă optam pentru o excursie de grup la apus, dar așa am simțit eu: că vreau la răsărit și că vreau să fiu doar eu. Și a meritat din plin, a fost cea mai bună alegere pe care o puteam face, deja v-am înnebunit cu asta, cred că am menționat cât de mult mi-a plăcut răsăritul în deșert la fiecare articol pe blog sau postare pe Facebook despre Qatar.

Pont: dacă sunteți interesați de diverse excursii de grup (în deșert și nu numai) pe perioada șederii în Qatar, căutați și pe klook și aynatickets. Sunt destule opțiuni de tururi care permit să vă alăturați altor turiști și sunt mult mai ieftine decât tururile private.

Buget de călătorie Doha, Qatar. Transportul în Doha.

Aici nu am a vă spune prea multe pentru că nu am folosit deloc transportul în comun, ci doar taxi fix de două ori: prima dată la sosire, de la aeroport la hotel, și a doua oară în sens invers, în ziua plecării. În mod normal aș fi luat autobuzul de la aeroport, dar cum mergeam spre România pentru o lună și aveam bagaj, am preferat un taxi.

Că vorbim de aeroport, acolo a fost unicul moment din Qatar în care am simțit că mă ia durerea de cap: nici n-am ieșit bine și a trebuit să fac slalom printre cei cu „taxi, taxi”. Am luat unul de la ghișeul oficial, dar acum au deschis și metroul așa că aveți trei opțiuni pentru a ajunge în oraș: autobuz, metrou și taxi.

Aplicații de mobil care s-ar putea dovedi utile în ceea ce privește transportul în Doha sunt Karwa și Careem pentru taxi și Karwa Bus pentru traseul autobuzelor. Probabil că de când au metroul există ceva aplicație inclusiv pentru metrou, dar nu m-am interesat și nu cred că e nevoie, nu cred să fie atât de dificil de navigat transportul subteran din Doha. În plus, în Qatar funcționează și Uber.

Ca fapt divers, dacă mergeți pe stradă pur și simplu și vă claxonează câte unii să știți că n-o fac nici de nebuni, nici de hărțuitori. Este doar pentru că acolo toți fac pe taximetriștii și mersul pe jos nu e chiar des întâlnit. Așa că oamenii vor doar să-și ofere serviciile. Aviz mai ales domnițelor, nu vă hărțuiește nimeni, am scris și în articolul cu impresii din Qatar că m-am simțit foarte în siguranță.

Buget de călătorie Doha, Qatar. Cât costă mâncarea în Doha?

Despre mâncare e simplu să vă povestesc: am mâncat doar prin Souq Waqif. Aveam pe listă diverse, printre care IDAM al lui Alain Ducasse și un burger de cămilă la Gourmet House, dar am sfârșit lingându-mi degetele prin bazarul din oraș. Ce-i clar e că Doha nu duce lipsă de mâncare bună, fie că vreți restaurante fine dining, fie că vă mulțumiți cu un kebab mâncat aproape pe genunchi la Shujaa Restaurant.

Zic aproape pe genunchi pentru că restaurantul ăla este incredibil de aglomerat. Mereu, dar mereu e plin de lume și băieții se mișcă atât de repede încât nici nu știți când v-au înghesuit la o masă între două familii cu câte trei copii și v-au adus și mâncarea. Cel mai popular preparat de la Shujaa este de departe kebabul de pui (shish tawooq), deși nici cu humusul n-au a se rușina.

Un restaurant la fel de căutat la care am mâncat și aș mânca și acum (și mâine, și poimâine…) este Bandar Aden, tot în Souq Waqif. Specificul este unul yemenit, au și site, puteți saliva îndelung la meniu aici. Eu am comandat pui mandi, porția a fost imensă și oricât de mult mi-a plăcut, nu am putut termina tot ce era în farfurie. Mâncarea nu doar vine în porții generoase, dar este și foarte gustoasă și ieftină. Pentru un pui mandi și o Cola am plătit 24 QAR.

Într-o seară, când n-am găsit sub nicio formă masă liberă la Bandar Aden, am cedat de foame și am mers chiar peste drum, la Shai Shamoos. Am mâncat un rogag (sau ragag) cu carne și am băut și-un karak, nu se putea altfel. Ragagul este un fel de lipie sau ceva asemănător cu dosa indiană, dacă vreți. Aluatul subțire se poate umple cu diverse: ouă, brânză, carne, legume. Cei de la Shai Shamoos sunt îndeosebi apreciați pentru ragagul cu ou și cimbru, însă eu am ales varianta cu carne. Nota de plată: 17QAR pentru mâncare, karak și apă.

---

Citiți și:

Restaurant bhutanez în Bangkok.

3 restaurante testate în Melaka, Malaysia.

---

Și până să mă întrebați „dar mâncare de-a locului n-ai mâncat?”

vă spun că da, am căutat și d-aia. Deși pentru o profană într-ale gastronomiei așa ca mine e destul de greu să identific și să cunosc specialități locale, am căutat totuși să văd ce aș putea mânca în așa fel încât să spun că a fost ceva „cu gust de Qatar”.

Astfel am ajuns la Al Jasra Traditional Food, un restaurant tot în Souq, dar undeva mai ascuns de m-am și rătăcit de vreo două ori încercând să dau de el. Citisem că este un restaurant care aparține unor femei, ele sunt proprietarele, ele gătesc, ele fac totul. Și chiar este un loc interesant, cu decor rustic, dar piesa de rezistență cred că sunt farfuriile în care este adusă mâncarea: foarte colorate și fotogenice de numa.

Doamnele de la Al Jasra sunt recunoscute pentru balaleet, un preparat servit îndeosebi la micul dejun, dar eu am vrut să testez puiul machboos. Nici nu prea știu ce să spun despre mâncarea de la Al Jasra, m-a omorât orezul ăla plin de condimente. Parcă scăpaseră borcanul de cardamom în orez, așa de puternic se simțea. Una peste alta, o aromă mult prea puternică pentru gustul meu.

Aveam astfel să aflu că, pentru mine, Qatarul are gust și miros de cardamom. Nu doar orezul de la Al Jasra era condimentat puternic, dar și prăjiturelele khanfaroosh pe care le-am tot cumpărat de la gospodinele care ieșeau seara prin Souq Waqif păreau că au nucșoara ca ingredient principal.

Pe lângă cardamom, Qatar mai are și gust de kunafa (sau kunefe sau kanafeh sau cum s-o numi) de la Al Aker Sweets, aflat chiar în centrul bazarului. Este primul lucru pe care l-am mâncat la sosirea în Doha și ultimul înainte de plecare, dar și nițel prin zilele din mijloc. Eu sunt oricum dependentă de dulciuri, iar kunafa de la Al Aker e din altă lume. Am mai încercat, tot la ei, și o baclava, dar sinceră să fiu nu m-a impresionat, mi s-a părut cam uscată.

Musai de testat în Qatar e și cafeaua. Cel mai probabil nu veți apuca a gusta acea qahwa tradițională dacă nu veți fi invitați la niște localnici acasă (nici eu n-am apucat), dar tot e o experiență. Nici în cafea nu se lasă oamenii de cardamom, însă mai adaugă tot felul de alte condimente printre care și șofranul. Licoarea fierbinte se servește alături de curmale, menite a echilibra gustul ușor amar al cafelei.

Buget de călătorie Doha, Qatar. Categoria „și altele”.

Internetul mi s-a părut scump în Qatar și s-a dovedit și mai scump pentru mine, căci pe lângă costul cartelei cumpărate la aeroport, a trebuit să mai încarc o dată. Am uitat să mă conectez la WiFi-ul hotelului atunci când am avut ceva de făcut și așa m-am trezit fără internet a doua zi. Sunt doi operatori de telefonie mobilă: Ooredoo și Vodafone. Eu am luat un SIM de la Vodafone pentru că ăsta s-a nimerit a fi în drumul meu. De funcționat funcționează bine, am avut semnal tot timpul, inclusiv în nord, în drum spre Al Zubarah.

Despre case de schimb valutar nu știu ce să vă spun, de obicei retrag de la ATM la sosire, în moneda locală, sau plătesc direct cu cardul acolo unde este posibil. Așa am făcut și acum, am retras de la bancomat, însă nu cred că este nevoie să aveți prea mult cash la voi. Se poate plăti cu cardul la hoteluri, supermarketuri, diferite restaurante și chiar și prin anumite magazine din Souq.

Închei cu vreo două atenționări

fără legătură cu bugetul, ci cu bunul simț. Întâi, localnicii sunt foarte discreți, nu prea vor să apară în poze așa că nu faceți pe turiștii nerăbdători și nu le puneți aparatele de fotografiat în față. Mai bine le cereți permisiunea decât să jigniți pe cineva. Apoi, un picuț de atenție la îmbrăcăminte. Am văzut domnițe venite de pe vase de croazieră în fuste scurte și topuri cu decolteu, tocmai sosiseră și se plimbau prin bazar. N-o să vă spună nimeni nimic, nu am văzut pe nimeni hărțuit, dar nu strică să arătați un pic de înțelegere față de cultură locală și să purtați o pereche de pantaloni lungi de vară ori o fustă/rochie lungă și o eșarfă pe umeri.

---

Dacă găsiți interesante articolele mele, nu uitați să vă abonați la blog. De asemenea, mă puteți găsi și pe Instagram sau Facebook.

---