Când am fost la Paris, acum un car de ani, nu știu cum am făcut de am intrat în vorbă cu un australian și un belgian. Am sfârșit a explora împreună străduțele din oraș, precum și bărulețele din Le Marais după apusul soarelui. Australianul se afla la prima vizită în Europa, ba mai mult, l-am prins în prima lui zi pe continent. Spre amuzamentul meu și al belgianului, se oprea la fiecare câțiva metri pentru a admira un zid sau a poza tot felul de detalii pe care noi, obișnuiți cu vechiul, le ignoram.
Mi-am amintit de el în Tokyo. Pentru că în Tokyo, mai cu seamă în Yanesen, eu eram cea care se oprea adesea cu gura căscată. Mă opream admirând fațada unui magazin de dulciuri ori florării, mă trezeam pășind mărunt prin grădina vreunui templu, mă minunam la parcările etajate de biciclete din spatele blocurilor.
Prin Nezu
Deși eram de câțiva ani în Asia și văzusem destule, inclusiv Hong Kong și Singapore, Japonia mi s-a părut altă lume. Și cel mai mult mi-a plăcut ziua petrecută în Yanesen, un cartier pitoresc, departe de zgârie-nori și puțin ferit de căile obișnuite ale turiștilor occidentali.
Nezu Shrine
Mergi în Yanesen pentru Shitamachi sau Vechiul Tokyo
Shitamachi poate fi tradus ca „Orașul de Jos”, în opoziție cu Yamanote, care desemnează „Orașul de Sus”. Pentru noi sunt doar cuvinte, dar în vremuri de demult arătau poziția socială a celor ce locuiau în zonă. Cei bogați aveau case ridicate în partea mai înaltă, mai deluroasă a orașului, în timp ce oamenii de rând locuiau în Orașul de Jos, unde erau expuși, printre altele, inundațiilor.
Parcare de biciclete în spatele blocului
Astăzi se vorbește despre shitamachi în contextul alergatului după autentic, după Vechiul Tokyo. Spre deosebire de multe alte orașe, unde știi exact unde găsești așa-numitul Old Town ori Centru Istoric, în Tokyo, un oraș care s-a dezvoltat enorm de-a lungul timpului, e mai complicat. Așadar, Vechiul Tokyo nu e musai o zonă anume, cât mai multe cartiere diferite, risipite prin capitala Japoniei. Yanesen este unul dintre acestea, alături de Asakusa, Ueno, Fukagawa, Mukojima și altele.
Izakaya (pub) ascuns pe o alee din Yanesen
Yanesen nu este de fapt un cartier,
ci trei: Yanaka, Nezu și Sendagi, cuvântul Yanesen fiind format prin alăturarea primelor litere din numele celor trei districte (YAnaka-NEzu-SENdagi). Ce face locul atât de special e faptul că a scăpat de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și de nebunia reconstrucției de după.
Am trecut pe lângă, după care m-am întors și mi-am luat ceva dulce 🙂
Prin urmare, aici nu vei găsi blocuri turn, oameni de afaceri la costum ori „lumini și lasere”. Vei găsi, în schimb, alei înguste, magazinașe fermecătoare, oameni pe biciclete, clădiri bine păstrate din timpul Perioadei Edo, case cu ghivece de flori amenajate afară, la intrare. Și multe temple, căci în cele trei cartiere sunt peste 100 de asemenea edificii religioase. Și o obsesie cu pisici, în special în principala stradă de shopping din Yanesen, Yanaka Ginza.
Doamne ieșite la cumpărături în kimono
Ce poți face în Yanesen?
Nu recomand bifatul de obiective în Yanesen, acestea ar trebui să fie în plan secund. Recomand, în schimb, plimbatul pe străduțele pline de farmec, unde la tot pasul poți găsi comori arhitecturale mai vechi și mai noi. Îar în sansaki-zaka, zona de temple, chiar se găsesc mai multe temple decât case.
Pietonii și bicicliștii împart trotuarul în liniște și pace
Nezu Shrine, aflat la 5 minute de mers pe jos de stația de metrou Nezu, este considerat unul dintre cele mai frumoase temple din Tokyo. Iar primăvara, când cele peste 3000 de tufe de azalee înfloresc, locul devine chiar magic. Evident, o vizită acolo nu este de lepădat nici în alte anotimpuri. Tunelul de porți torii și platforma de pe care se poate admira întregul templu plus iazul minunat amenajat și plin de crapi japonezi merită oricând, azalee înflorite au ba.
Nezu Shrine
Cei într-o dispoziție mai gotică ori pasionații de istorie ar putea da o fugă și la Cimitirul Yanaka, unde se află mormântul ultimului shogun al Japoniei, Tokugawa Yoshinobu. Și unde se pare că este foarte frumos în timpul sakura, căci cimitirul este plin de cireși. În cazul în care vizita la cimitir în scop turistic îți repugnă, te invit să citești despre ultima mea experință de acest gen, în Milano, la Cimitero Monumentale.
Iară dacă tot rătăcind pe aleile din Yanesen se întâmplă să te răzbească foamea, te poți retrage la Kayaba Coffee, o cafenea deschisă în 1938, unde clasicele de testat sunt sandvișul cu ou și o…rusoaică. Mă refer, desigur, la Russian, denumirea unei băuturi signature, făcută dintr-un amestec de cacao și cafea. Deși, fie vorba între noi, nici parfait-ul de cafea nu-i de refuzat.
La cumpărături în Yanaka Ginza
Precum nu-s de refuzat nici tot felul de bunătăți japoneze
care pot fi gustate în Yanesen: taiyaki (un fel de prăjitură tradițională japoneză în formă de pește) la Nezu no Taiyaki sau varianta în formă de cap de pisică, fuku nyanyaki, în Yanesen Ginza; yakitori (un fel de frigărui de pui); menchi-katsu (chiftea pane, am văzut și varianta cu legume) la Niku no Suzuki; dulciuri în tot felul de forme ciudate la Amezaiku.
Obsesie cu pisici în Yanaka Ginza
În ceea ce privește cumpărăturile, strada Yanaka Ginza e locul cel mai potrivit din cartier, căci pe această străduță lungă de 170 de metri se găsesc înghesuite peste 70 de magazine. Este un loc excelent pentru a testa gustări tradiționale japoneze, pentru a achiziționa un suvenir pentru cei dragi, sau pentru a cumpăra ceva care să-ți amintească de Japonia și de Vechiul Tokyo.
Dacă găsiți utile articolele mele, nu uitați să vă abonați la blog. De asemenea, mă puteți găsi și pe Instagram sau Facebook.
Intrarea unui magazin undeva prin Nezu
Yanaka Ginza
Alee de Yanesen. Cu copii venind de la școală
Cărți de vânzare în Yanaka Ginza.
Tunelul torii de la Nezu Shrine
Tot alei de Yanesen. Tot cu copii venind de la școală
În Yanaka Ginza
În magazinul ăsta totul era cu pisici: de la semne de carte la căni și genți.
Yanaka Ginza
Obsesie cu pisici, v-am zis.
Citește și:
O zi în Hiroshima. Partea I – Castelul Rijo
Duduia Magda
Nu mă atrage Tokyo pentru latura sa modernă, ci mai degrabă pentru străduțele despre care vorbești, pentru suvenire cu pisici, pentru istorie, pentru romanele pe care le-am citit (ba chiar aș încerca să asociez personaje cu oameni reali) și, bineînțeles, pentru gustări. 🙂
Cristina
Japonia e altă lume. Și latura modernă și cea tradițională. E musai să mă întorc și eu acolo, să explorez mai mult. Este o țară aparte. Să-ți spun ceva amuzant: mi se pare că japonezii se apropie cel mai mult de elfii lui Tolkien. Nu la cum arată, că n-au ei urechi de vulcanieni ori pielea sidefie :)) Ci la dragostea pentru armonie, frumos, meditație. Când văd o grădină japoneză mă gândesc că așa ar arăta o grădină elfească :))