Cristina face Aventură

Povești cu dor de ducă și aventuri câte și mai câte

Obiective turistice în Bali. Muzeu, hotel și parc: Agung Rai Museum of Art

Iaca, după atâta vreme revin cu povești plictisitoare despre…muzee. Însă eu zic așa: dacă vrei să mergi la un singur muzeu în Bali, apăi acela trebuie să fie ARMA (Agung Rai Museum of Art) din Ubud. Și dacă nu vrei să mergi la un muzeu în Bali, la ARMA tot trebuie să mergi.

Pentru că, oricât de rău-prevestitor i-ar fi acronimul, ARMA este de fapt un loc tare fain și mult mai mult decât un muzeu de artă. În schimbul a 80 000 de rupii (un dolar înseamnă cam 14 000 de rupii azi) poți petrece o zi întreagă într-un loc fain care este și parc, și loc de cazare, și loc de învățat diverse precum sculptură în lemn, și loc de văzut dansuri tradiționale balineze, și loc de savurat o cafea cu ochii la câmpuri de orez, și loc de pierdut ore întregi într-o grădină cu lotuși, arătoasă și bine întreținută.

De ce Agung Rai?

Agung Rai este fondatorul ARMA, deschis în 1996. Omul s-a născut sărac, dar pur spirit balinez, s-a născut și iubitor de frumos. În tinerețea săracă vindea tablouri turiștilor pe plaja din Kuta, iar când a strâns suficienți bani și-a transformat trei dintre camerele casei părintești în cazare pentru turiștii veniți în Ubud.

Nu s-a lăsat, totuși, de artă și a tot colecționat la tablouri, iar apoi și-a dorit să le expună pentru ca și alții să se poată bucura de arta balineză.

Muzeul

De fapt muzeele, pentru că sunt două clădiri: una dedicată artei contemporane, iar cea de-a doua cu lucrări tradiționale, inclusiv picturi tradiționale Kamasan realizate pe scoarță de copac.

Se pot admira tablouri de artiști balinezi proeminenți ale căror nume nu le voi menționa pentru  că oricum nu știu nimic despre ei, iar străinii sunt reprezentați de pictori care au trăit și au lucrat în Bali (în special olandezi, dată fiind istoria colonială a insulei).  Un loc aparte îl ocupă tablourile pictorului german Walter Spies, care a avut o influență enormă în dezvoltarea artei balineze în anii ’30.

Cusurul cel mai mare pe care-l găsesc locului e unul chiar important pentru un muzeu: lumina este destul de proastă și se vede asta și în poze. Cred că lumină mai proastă am văzut doar la Bruckenthal în Sibiu și, deși nu-s născută prin muzee ori școlită într-ale artei, am văzut, totuși, destule asemenea locuri încât să îmi pot da seama când experiența mea e oarecum împiedicată de becuri și spoturi.

ARMA se remarcă și ca fiind singurul loc din Bali unde se pot admira lucrările importantului artist javanez Raden Saleh. Ca să nu mai căutați voi de ce e așa de important vă spun eu: este considerat primul artist modern din Indonezia, picturile lui fiind aliniate curentului romantic ce făcea „ravagii” prin Europa veacului al nouăsprezecelea.

Și un amănunt picant despre Raden Saleh, aflat din The Glamour of Strangeness: Artists and the Last Age of the Exotic scrisă de Jamie James: deși localnic (adică avea pielea maro – șoc și groază!), a reușit a se căsători cu o colonistă albă putred de bogată ce locuia în Batavia (Jakarta de azi). Chestie care a iscat multe controverse și discuții, o asemenea uniune nu era chiar la ordinea zilei în colonii.

Hotelul

Cum am zis, la ARMA te poți caza. Eu habar n-aveam  de asta până să ajung în Bali și îmi cam pare rău, mi-aș fi dorit să stau acolo măcar o noapte sau două. Asta e, data viitoare.

Au atât camere duble cu acces la piscina comună, cât și faimoasele vile balineze cu piscine private. Prețurile sunt de la 100 USD în sus pe noapte pentru o cameră dublă, vila fiind evident mai scumpă. Între noi fie vorba, tot cam atât e o cameră și prin alte resorturi mai răsărite.

Evident, există și spa că doar vorbim despre Bali, mai e și un restaurant cu mâncare thailandeză (din păcate, pentru că mâncarea indoneziană e de lins pe degete), o cafenea cu vedere la câmpuri de orez și încă un restaurant/cafenea vizibil din șoseaua principală.

Ateliere, conferințe, spectacole, cursuri

La intrare este afișat un program de dansuri tradiționale, iar plimbându-te prin parcul imens care e ARMA poți da de diferiți balinezi practicându-și meșteșugul. Când am fost eu un  domn făcea sculpturi în lemn și s-a oferit imediat să-mi dea lecții.  Adesea se țin conferințe, iar studenți străini și de-ai locului participă la ateliere și la cursuri menite a-i iniția în arta balineză.

The Golden Hour cu Agung Rai

Cunoscută mai ales fotografilor, „the golden hour” ori „ora de aur” este acel scurt interval de timp imediat după răsăritul soarelui și chiar înainte de apus. În cazul ARMA, ea se referă strict la răsărit și e ora la care poți merge într-un tur prin satele din jurul Ubud alături de fondatorul muzeului, Agung Rai. Tot ce trebuie să faci este să soliciți asta la recepție și, evident, să plătești niște bani în plus.

error

Previous

Un șofer balinez excelent. Recomandare.

Next

Jurnal de călătorie: plimbare cu bicicleta lângă Hoi An. Pădurea Bay Mau

8 Comments

  1. Ce fain pare! Ce lucruri minunate ai sansa sa vezi!

    • Cristina

      Chiar este foarte fain locul ăsta, m-a impresionat. Mai ales că este situat într-o stradă din asta super aglomerată și cum intri pe poartă – liniște și natură. Mi-ar plăcea să stau vreo două-trei zile acolo, trezit în voie, mers în papuci și uitat la tablouri, baie în piscină, un masaj, ce mai, relaxare totală și mai susții și artiști și meșteșugari locali cu ocazia asta.

  2. Minunat suna!
    Bali e pe lista de vazut, mai sunt ceva ani pana acolo …

    • Cristina

      Chiar e minunat. Eu am evitat să vizitez Bali timp de 4 ani gândindu-mă că e cu prea multă lume nașpa (trăsnăi cu regăsitul inspirate de Eat, Pray, Love și alte d-astea). Dar după prima zi deja am regretat că n-am mers până acum. Iară acuma vreau să mai merg, nu m-am săturat :))

      • Sotia mea a apreciat foarte mult acel film :))

        • Cristina

          Eh, gusturile nu se discută 😛 Eu am citit și cartea și n-am apreciat nici cartea, nici filmul. Cum ziceam, chestiune de gusturi.

  3. Arata foarte frumos! Sper sa ajungem si noi curand!

    • Cristina

      Sper să vi se împlinească dorința, și eu mi-aș dori să revin 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

RSS
Follow by Email
Facebook
Facebook
Twitter
Instagram