-
Buget de călătorie Doha, Qatar. Cât am cheltuit în Qatar în 5 zile (noiembrie 2019).
Mi-am dat seama că n-am scris nimic despre bugetul meu de călătorie din Doha zilele astea, când am dat peste cheltuielile notate pe parcursul mini-vacanței din capitala Qatarului. Am zis, deci, să remediez situația și iată-mă scriind un alt articol care detaliază câți bani am scos din buzunar pentru o mică escapadă, după cele despre cheltuielile din Bali, Taiwan, Milano și Cinque Terre. Știu că acest demers nu folosește nimănui în vremuri de pandemie, dar poate în viitor va reprezenta un punct de plecare pentru cei care vor dori să facă o escală mai lungă în Doha. Dacă va fi de folos chiar și unei singure persoane în documentarea unei…
-
3 lecții din 2020 pe care le iau cu mine în anul ce vine
Nu obișnuiesc să fac bilanțuri sau, dacă le fac, nu le fac publice. Nici ăsta nu este un bilanț, oricum pentru anul 2020 nici n-aș avea la ce face așa ceva în afara numărului kilogramelor în plus. Este mai degrabă un fel de pagină de jurnal, un soi de aducere aminte, să am ce reciti atunci când voi avea senzația că mi-e greu sau că viața e nedreaptă. A fost, într-adevăr, un an dificil. Pentru unii chiar traumatizant. Urmările le vom vedea în timp, căci dincolo de statistici de orice fel se află oameni și vieți mai mult sau mai puțin afectate. Personal, am rămas cu niscai gânduri după anul…
-
Cu trenul japonez de mare viteză de la Hiroshima la Tokyo. Despre cum m-am dat cu shinkansen-ul în Japonia.
Iubesc trenurile! Una dintre primele excursii prin Europa le-am făcut cu Interrail-ul pe traseul Roma – Paris (via Milano, unde am schimbat cu un TGV care a mers prin Alpi, am zis că mor de plăcere) – Barcelona – Madrid – Lisabona. A durat aproape trei săptămâni, cu opriri de câteva zile în fiecare oraș și aș repeta și azi experiența cu ochii închiși. Am fost cu trenul și prin țară, spre Iași, Cluj, Timișoara, dară și pe la vecini. Bunăoară, am povești cu hoți români și britanici beți întâlniți în trenul dinspre Sofia, contrabandă cu țigări în cel de pe ruta Belgrad – București și soldați americani cu care…
-
Cu bicicleta pe lângă Hoi An. Coșurile-bărci și pădurea de palmieri nipa Bay Mau sau „mica Deltă a Mekongului din Hoi An”.
Orașul Vechi din Hoi An este fantastic, încărcat de istorie, mâncăruri bune, aromă de cafea, clădiri galbene și flori, numai bun de bătut la picior și destul de liniștit în sine. Însă pentru mine adevărata liniște a început la ieșirea din oraș, în ziua în care m-am încumetat la un tur cu bicicleta la țară, prin câmpuri de orez și în pădurea de palmieri nipa Bay Mau, alintată drept „mica Deltă a Mekongului din Hoi An”. Asta deși nu-i nici urmă de Mekong în partea aceasta de Vietnam. În acea zi am văzut lanuri de orez verzi-verzi, am mâncat un prânz pe cinste, îndopându-mă cu bunătăți vietnameze, am pus mâna…
-
Thailanda mai puțin turistică: ceramica unică și situl arheologic de la Ban Chiang, din Udon Thani.
Turiștii ajung în general în Udon Thani fie pentru a vedea impresionantul lac cu lotuși roz Red Lotus Sea, fie pentru o oprire scurtă în drum spre Laos. Tot pentru Red Lotus Sea am mers și noi, dar am sfârșit a vizita și Ban Chiang, precum și Phu Foi Lom, o oază de flori și verdeață, parte a Parcului Național Pan Don Pa Ko. Citind despre Udon Thani, am aflat și că undeva în provincie se află o cultură unică, un sit arheologic aflat în Patrimoniul UNESCO, iar mie îmi plac tare mult treburile astea plicticoase cu muzee și situri arheologice. Bonus, auzisem că ăsta e și cu schelete vechi…
-
Fantomele din Phnom Penh. În vizită la Muzeul Genocidului (Închisoarea S-21) și Choeung Ek Killing Fields din Cambodgia.
În ziua aceea și viii mi-au fost fantome. „Am închiriat un bungalou pe plajă în Thailanda, voiam să mor acolo, dar n-am murit, așa că m-am întors.” Perfect început de conversație. Mi-a trecut mahmureala într-o clipită și nu era de la micul dejun englezesc din care abia luasem câteva îmbucături. „Asta e, am să mor aici, în Cambodgia. Mi-au promis prietenii mei din Sihanoukville o înmormântare vikingă.” Tăceam. Ce poți să-i spui unui om cu care s-a întâmplat să te găsești la un restaurant undeva în Phnom Penh și cu care abia ai apucat să-ți dai binețe? „Nu arăti de parcă ai fi pe moarte” ar fi fost, poate, un…
-
Zbor anulat pe timp de pandemie? Experiența mea cu 2 companii: Qatar Airways și Air Asia.
Zilele acestea am realizat faptul că în afara unui articol despre noul coronavirus în Thailanda, scris la final de ianuarie, când lucrurile nu o luaseră razna și Europa încă se zgribulea în brațele iernii, eu n-am postat pe blog niciun articol „pe subiect”. Nici despre zboruri anulate pe timp de pandemie, nici jurnal de pandemie (nu am nici măcar unul personal, pe care să nu-l arăt nimănui), nici ce fac eu, ca om pasionat de călătorii, pe timp de pandemie. Nimic, nimic. Dară, iată, azi mi-am spus să nu mai amân și să scriu câte ceva pentru că, evident, am avut și eu călătorii anulate, chiar dacă nu atât de…
-
Hotel sau hostel? 3 motive pentru care mă cazez uneori la hostel și cum poți avea și tu o experiență plăcută într-un hostel. Cu exemple.
Numai pe parcursul călătoriilor de anul trecut am stat așa: la hoteluri de 5 stele, în hosteluri, în apartamente AirBnb și la resorturi cu plajă privată. De-a lungul timpului m-am mai cazat în pensiuni, în boutique hotels, într-o fostă mănăstire fost orfelinat, în boatels, într-o fostă farmacie, în căbănuțe de bambus în mijlocul pădurii și în campinguri. Fără a intra prea mult în detalii, preferatele mele sunt pensiunile (guesthouses) sau hotelurile de tip boutique și cele design ori cele care au o istorie interesantă, ceva ce le face unice. Dar am stat și mai stau uneori și la mult hulitele hosteluri. Hotel sau hostel? Este hostelul un baubau? Dacă toată…
-
Vacanță în Bali, ziua 1 (partea I): Pura Kehen, satul tradițional Penglipuran, Vulcanul Batur.
Am fost în vacanță în Bali timp de opt zile, iar trei din cele opt le-am petrecut perindându-mă pe la diferite obiective de pe insulă, alături de șoferul Kupit de la balicab. Am ales să nu merg cu scuterul pentru că nu mă simțeam suficient de sigură pe mine să conduc de una singură pe acolo, chiar dacă am ieșit cu bine din săptămâna pe două roți din Laos. Și nu, restul zilelor n-am eșuat pe ceva plajă, pur și simplu n-a fost genul acela de vacanță. Așadar, în restul timpului fie am pus niște kilograme în plus la Ubud Food Festival, fie am explorat pe jos obiective din Ubud,…
-
Songkran, amintiri de neuitat. Anul Noul Thailandez, la 30 de grade și cu bătaie cu apă.
La ora la care scriu acest articol ar fi trebuit să fiu în avion îndreptându-mă spre Chiang Mai pentru a petrece acolo Songkran-ul sau Anul Nou Thailandez. Numai că în contextul pandemiei de Covid-19 s-a luat decizia ca petrecerea să fie anulată cu totul anul acesta. Atât de anulată încât nici măcar nu mai este sărbătoare legală, s-a renunțat chiar și la zilele libere aferente într-o tentativă de a împiedica thailandezii să meargă acasă, în provinciile de origine. Tot cu ideea de a împiedica socializarea s-a interzis și vânzarea de alcool în zilele ce urmează căci alcoolul înseamnă oameni adunați laolaltă. Și chiar este straniu de liniște pentru perioada asta…
